Transportul românesc, în derivă europeană: UNTRR avertizează, Ministerul Muncii mimează interesul
Ultima modificare: 28.05.2025
lorena.sandu@untrr.ro
Ministerul Muncii a răspuns la adresa UNTRR 222/19.03.2025 ref. la propunerea de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială în UE.
UNTRR propune argumente clare, cuantificabile și adaptate cadrului european, în timp ce Ministerul Muncii oferă răspunsuri formale, care par desprinse de realitățile economice ale sectorului.
Organizația atrage atenția asupra unui paradox dureros: România este al treilea cel mai activ stat membru în transporturile internaționale de mărfuri, dar riscă să piardă teren din cauza unor politici europene care nu iau în calcul specificul acestui sector. Relocarea companiilor românești în alte state membre ar putea deveni o realitate, alimentată de costuri sociale crescute și lipsa de sprijin din partea statului român.
O problemă structurală: decalajul dintre mediul privat și instituțiile statului
UNTRR avertizează că amendamentele propuse de Parlamentul European, în special modificarea articolului 13, riscă să lovească dur în competitivitatea transportatorilor români. Noile reguli ar obliga companiile să plătească contribuțiile sociale în statele unde șoferii își desfășoară majoritatea activității, nu în România — ceea ce înseamnă pierderi directe pentru bugetul național și o presiune administrativă suplimentară pentru firmele românești.
Poziția UNTRR: un semnal de alarmă bine argumentat ( aici pentru Documentul de poziție)
Însă răspunsul Ministerului Muncii (aici) scoate în evidență o discrepanță semnificativă între îngrijorările reale ale industriei transporturilor și abordarea instituțională vagă și pasivă a autorităților române.
Concluzie: cine apără România în Europa?
Într-un moment în care competiția pe piața europeană se ascută, iar state precum Polonia și Lituania își susțin agresiv industriile strategice, România riscă să rămână în expectativă. UNTRR cere intervenții ferme, dar primește doar politețuri administrative. Fără o implicare reală și argumentată din partea statului, transportatorii români vor lupta cu mâinile legate pe o piață care cere eficiență, viziune și sprijin guvernamental.
Răspunsul Ministerului Muncii: generalități fără angajamente clare
Acest schimb de corespondență este simptomatic pentru o problemă mai profundă: lipsa unui dialog instituțional real și eficient între actorii economici și administrația publică. Deși transportatorii contribuie cu miliarde la economia națională, autoritățile nu par dispuse să le asculte avertismentele sau să se mobilizeze în fața amenințărilor legislative europene.
În loc să formuleze o poziție solidă în apărarea companiilor românești, ministerul pasează responsabilitatea către Casa Națională de Pensii Publice și menționează generic colaborarea cu instituțiile subordonate. Lipsa unei poziții asumate în negocierile europene ridică semne de întrebare cu privire la reprezentarea efectivă a intereselor României în dosare strategice.
Ministerul condus de Simona Bucura-Oprescu răspunde elegant, dar steril: „România a avut constant o poziționare care a urmărit interesul național” și „vom avea în vedere solicitarea UNTRR”. Fără detalii despre vreo poziție clară exprimată în trialoguri, fără angajamente ferme și fără o contraargumentație la amendamentele europarlamentarilor, răspunsul pare mai degrabă o formulă birocratică de evitare a implicării reale.